Geanny’s Weblog

Dupa parerea mea, aceasta zicere celebra este cea mai potrivita pentru situatia actuala a lumii. Lucruri mici sau mari, care odinioara ne sensibilizau prin natura lor, ne lasa acum din ce in ce mai reci. Ceea ce constat cu durere este faptul ca devenim prin automatismele cotidiene niste oameni reci si insensibili la Divinitate, iubire, durere, suferinta, transformandu`ne in niste sloiuri de gheata umane, incremenind in timp lepadati de propriile noastre idealuri.Mi`auc aminte de odiniara cand luptam pentru un vis ce`l doream, cand imi puneam in joc energia, vointa si ambitia pozitiva, iar acum singura metoda de a obtine un oarecare lucru este violenta sau tradarea, transformandu`ne si modelandu`ne cu propriile maini in niste figurine diforme si respingatoare.Stresul e la el acasa pana si in inimile copii lor Lui Dumnezeu. « Nu va ingrijorati ! » ne spune Scriptura, dar asurziti de zgomotele lumii suptile si atat de placute urechii, faptul k ne stresam mereu, ca suntem nesiguri, pun in evidenta lipsa noastra de credinta, lucrurile mergand de aici mana`n mana din rau inspre mai rau. Sensibilitatea aproape a disparut, compasiunea la fel, timpul de meditatie este un timp abstract pentru multi, iar rugaciunea devine parca un « ritual » pe care il repetam fara niciun pic de responsabilitate sau implicare de sine. Facand un bilant al vremurilor, imi asum responsabilitatea afirmand ca in acest ritm denaturant in care sunt prinse vietile noastre, in comparatile cu vremurile de demult atat de pline de pace si umblet sfant, calauzit de Dumnezeu, se va ajunge la ceea ce Scriptura ne intreaba cu un glas cu ecou, atat pe mine si intreaga lume : « Voi mai gasi oare credinta pe pamant ? »….